Pret caramida 2022

Bun venit!

ZIDĂRIA DE BETON

Executarea fundaţiilor de beton

Pentru economisirea cimentului, funda­ţiile se execută adeseori din beton avînd înglobaţi bolovani sau piatră brută, şi că- pătînd denumirea de beton ciclopian. La unele lucrări (de exemplu fundaţii în terenuri uscate) se pot adăuga la piatra brută şi spărturi de cărămidă. Betonul este alcătuit cu agregate care nu trebuie să depăşească 30 mm. Grosimea zidăriei de beton ciclo­pian este de cel puţin 0,4 m, iar dimen­siunea maximă a pietrelor înglobate nu trebuie să depăşească 1/3 din grosimea zidă­riei fundaţiei. Betonul se toarnă în straturi de 15 — 20 cm, în care se înglobează pietrele pe cel puţin 1/2 din volumul lor, între pietre rămî- nînd spaţii de 4—6 cm; pietrele trebuie să fie complet înecate în beton.

      pret beton b250
    1. Pereţi

Betonul se foloseşte de obicei la pereţii exteriori ai subsolului şi rareori la cei interiori, iar la etaje numai în cazurile cerute de rezistenţa clădirii, cînd se execută pereţi de beton armat. La pereţii exteriori de subsol, pentru a se asigura spaţiul de lucru necesar (fig. 312), cînd săpătura se execută la 90°, se lasă pînă la perete distanţa minimă de 0,8 m a, care se reduce treptat pînă la 0,4 m, în cazul săpăturii executată la 45° d.Intîi se trasează pereţii (poziţia şi nivelul), pe fundaţia executată şi pe repere de lemn. După aceea se montează cofraje de lemn, pe una sau ambele părţi ale peretelui, susţinîndu-6e cu şpraiţuri. După curăţirea fundaţiei şi udarea cofrajelor, udare necesară pentru a evita lipirea betonului de lemn, se toarnă betonul în straturi de 0,2—0,25 m îndesate cu maiul sau vibratorul. Cofrajele se scot la termenele prescrise.

    1. Buiandrugi

Buiandrugii de beton armat au dimensiuni stabilite prin calcul, iar armătura, poate fi formată din bare drepte ori ridicate,. Armarea buiandrugilor de beton :

a — cu bare drepte; b — cu bare ridicate. în raport cu deschiderea şi grosimea zidului. Rezemarea lor pe pereţi se stabileşte prin calcul, fiind de cel puţin 0,12 m.Buiandrugii de beton turnat (monolit) se execută în cofraje de lemn montate deasupra golului (fig. 315); în cofraj se montează armătura încheiată, apoi cofrajul se leagă cu sîrmă, pentru a nu se umfla în timpul turnării. Legătura cu zidăria se asigură lăsînd ştrepi pe reazeme; acoperirea cu beton a barelor de armare se rea- lizepză cu ajutorul unor bucăţi de oţel-beton (pureci) montate sut) aceste bare. Indesarea betonului în cofraj şi între bare se face cu mistria, şipci de lemn, bare de oţel sau cu vibratorul. După turnare, se continuă zidăria peste buiandrug; cofrajul se demontează la termenele de decofrare prescrise. Pentru goluri de mărimi (deschideri) obişnuite, buiandrugii se prefabrică montîndu-se apoi deasupra golului respectiv.

La ferestrele cu ^rulouri, buiandrugul, este prevăzut cu un şorţ (limbă) în spatele căruia se montează cutia ruloului.

Pardoselile de beton sînt rezistente la uzură şi umezeală, dar sînt reci; ele nu se pot turna directjpe pămînt, ci numai pe un strat de beton de egalizare, al cărui rol este nivelarea suprafeţei pe care se execută pardoseala.Betonul de egalizare, care are dozajul de 100—200 kg ciment la 1 m3 beton se poate aplica direct pe pămîntul bătut cu maiul sau pe un strat de pietriş de asemenea bătut. El se poate aplica pe un pat de bolovani de 10—18 cm grosime, pe care se întinde un strat subţire (3—4 cm) de nisip, în care caz patul se udă, apoi se toarnă betonul db egalizare. Acesta se toarnă între fîşii de reper (stîlpişori)şi se întinde cu lopata, îndesîndu-se cu maiul ori cu mistria şi nivelîndu-se cu dreptarul; stratul are 10—15 cm grosime. Fîşiile de reper se execută la 2—3 m distanţă. Betonul de egalizare’ se mai poate turna între ţăruşi de reper pe aceştia reazemă dreptarul în timpul nivelării betonului. El se mai poate executa cu ajutorul căluşilor de înălţime egală cu grosimea betonului, aşezaţi la 2—3 in distanţă.

Acolo unde sînt necesare scurgeri, se execută un beton de pantă, folosind repere denivelate trasate conform proiectului. Betonul de egalizare sau de pantă se armează uneori cu o plasă din bare de oţel beton aşezată pe pureci din bucăţi de oţel beton.Pe planşeele de beton, betonul de egalizare sau de pantă se execut la fel. Pardoseala propriu-zisă este alcătuită din beton cu dozajul de 200—250 kg. ciment la 1 m, preparat cu agregate mărunte şi aşternut într-un strat de 3—5 cm grosime, de preferinţă imediat după tur­narea betonului de egalizare sau de pantă, pentru o mai bună adezi­une la acesta. Uneori pardoseala se execută într-un strat de 10—20 cm, direct pe suport. Pardoseala se nivelează cu dreptarul şi mistria.Faţa pardoselii se poate finisa uneori cu rola, obţi- nîndu-se astfel pardoseli rotate-, acestea au faţa cu asperităţi care o fac rezistentă la uzură şi nealunecoasă. Alteori pardoseala se finisează prin sclivisire, obţinîndu-se astfel pardoseli scliuisite, care au faţa netedă, lucioasă şi impermea- bilă.Scliviseala se execută întinzîndu-se pe pardoseala întărită dar neuscată bine un strat subţire de ciment în praf care se freacă cu mistria pînă ce faţa pardoselii devine netedă şi lucioasă. Nu este bine să se aplice ciment prea mult, întrucît scliviseala poate crăpa. Pe pardoseala uscată, sclivi­seala se execută sub formă de tencuială din mortar gras de ciment (400—500 kg ciment la 1 m3 nisip) de consistenţă vîr- toasă aplicat pe pardoseala avînd faţa udată şi cu asperităţi.

Pardoselile de-beton se execută şi cu rosturi, folosindu-se şipci de lemn sau de metal cu secţiunea trapezoidală

(pentru a se putea scoate uşor). Aceste pardoseli trebuie să aibă suprafaţa mai mare de cît 5 cm2, pentru a nu crăpa. După trasarea rosturilor, se montează cu ipsos şipcile unse cu ulei (pentru ca betonul să nu se lipească de ele), apoi se toarnă între şipci betonul,

Fig. 320. Pardoseli de beton cu fugle sau rosturi: a, b — diferite modele; 1 — şipcă. nivelîndu-se cu dreptarul şi mistria. După scoaterea şipcilor, se repară defectele, iar apoi se umplu rosturile cu nisip sau bitum cald. Pentru a nu crăpa, pardoseala se menţine umedă la suprafaţa în timpul întăririi.

ZIDĂRIA DIN PREFABRICATE

A. ELEMENTE. CLASIFICĂRI

Zidăria din prefabricate este alcătuită din elemente si piese aduse gata confecţionate din ateliere sau fabrici (din care cauză se numesc prefabricate), pe şantier făcîndu-se numai montarea lor. Aşadar se înlătură în întregime executarea acestor elemente şi piese pe şantier, care se transformă doar într-un loc de montaj.

Introducerea pe scară largă a prefabricatelor în construcţiile de locuinţe şi industriale din ţara noastră, pe baza bogatei experienţe a constructorilor sovietici, a constituit un pas important către industrializarea construcţiilor, revoluţionînd vechile metode meşte­şugăreşti. Prin introducerea prefabricatelor se realizează o serie de avantaje importante. Astfel, se obţin însemnate economii atît la materiale — prefabricatele fiind confecţionate prin metode un riguros control al consumurilor de materiale şi permi- ţînd înlăturarea unor lucrări auxiliare costisitoare (de exemplu, cofrajele),—cît şi la volumul de muncă necesar pentru confecţionarea lor care are Ioc pe scară industrială la un mare număr de piese de acelaşi fel, ca şi pentru montarea lor pe şantier, timpul de execuţie a construcţiilor reducîndu-se astfel simţitor.

Totodată se obţin lucrări de calitate superioară, fiind posibilă aplicarea procedeelor tehnice perfecţionate, a mecanizării şi a folosirii muncitorilor specializaţi. Astfel, executarea construcţiilor se poate organiza pe baze ştiinţifice, cu desfăşurarea lucrărilor în tot cursul anului.

Perfabricatele impun mecanizarea lucrărilor (transport, montare), manipularea lor deosebit de îngrijită, cît şi montarea foarte exactă, cu asigurarea unei cît mai bune îmbinări a’pieselor, pentru a se putea realiza rezistenţele, prescrise pentru- părţile respective ale construcţiilor. Pentru aceasta, prefabricatele sînt confecţionate exact la formele şi dimensiunile cerute, iar pe şantier nu mai sînt necesare alte operaţii de ajustare şi modificare, ci numai montarea lor. ‘

Prefabricatele sînt confecţionate şi montate de către muncitori specializaţi. Zidarul montează şi el unele prefabricate, care se vor trata în acest capitol.

Cele mai obişnuite prefabricate folosite în construcţii sînt următoarele:

Blocuri prefabricate, care au cele trei dimensiuni apropiate ca mărime.

După materialele din care se confecţionează, blocurile pre­fabricate sînt:

— blocuri ceramice, confecţionate din argilă arsă;

— blocuri de beton, confecţionate din beton obişnuit sau beton uşor (poros, cu zgură etc.);

— blocuri de ipsos, confecţionate din ipsos obişnuit, poros, cu amestecuri etc.

După mărimea şi felul lor, blocurile prefabricate sînt:

— blocuri mici cu dimensiuni apropiate de ale cărămizii şi blocuri mari ;

— blocuri pline şi blocuri cu goluri

După destinaţia lor, blocurile prefabricate sînt:

— blocuri pentru pereţi , care pot fi pline sau cu goluri verticale ori orizontale;

— blocuri pentru planşee , care sînt de obicei cu goluri

şi au forme variate; .

— blocuri (tuburi) pentru coşuri , confecţionate din beton, bazalt etc;

— blocuri pentru fundaţii etc.

Plăci şi panouri prefabricate,, care au grosimea mică în raport cu celelalte dimensiuni.

După material, plăcile şi panourile sînt:

— din beton obişnuit (simplu sau armat), uşor, cu amestecuri etc.;

—- din ipsos , obişnuit, poros, cu amestecuri etc.;

-—din alte materiale: stufit, plută etc.

După mărime, acestea sînt:

— plăci prefabricate, cînd au dimensiuni reduse;

— panouri prefabricate cînd. sînt de dimensiuni mari.

După destinaţie, plăcile şi panourile prefabricate sînt:

— pentru pereţi, avînd forme şi dimensiuni variate şi mergînd pînă la mărimea unui perete întreg;

— pentru planşee , constînd din panouri (fîşii, che- soane) montate pe grinzi;

— pentru căptuşeli, constituind placaje la pereţi şi tavane, tencuieli uscate etc.;

— pentru învelitori etc.

Grinzi prefabricate, care au lungimea mare, în raport cu celelalte dimensiuni. Acestea pot fi: buiandrugi, grinzi (pentru planşee, pentru scări) etc.

Alte prefabricate : stîlpi, trepte etc.

ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI DIN PREFABRICATE

Legătura la colţul a două zidării pline cu.grosimea de două blocuri: a—cu blocuri în lung; 6 —cu blocuri în lung şi în curmeziş;
1\2 — jumătate de bloc; 3j4 — trei sferturi de bloc iar cînd este necesar, se leagă suplimentar cu piese speciale de legătură Aici se vor descrise tipurile de zidării din prefabricate pe care le execută şi zidarul.

  1. Zidăria din blocuri mici prefabricate

Datorită mărimii şi în acelaşi timp greutăţii relativ reduse a blocurilor, acestea, se zidesc mai repede decît cărămida. Alcătuirea zidăriei variază după cum este plină sau cu goluri, executată din blocuri pline sau din blocuri cu goluri.

a) Zidăria plină (din blocuri pline). Aceasta poate avea grosimea de 1, l1/* sau 2 blocuri (grosimea se stabileşte în raport cu grosimea blocului). Blocurile se aşază cu legătură la fiecare rînd şi cu rosturi obişnuite. Pentru obţinerea legăturii se folosesc 1/2 blocuri, care, la zidăria de 1 x/2 bloc se aşază alternativ la feţele rîndurilor supra­puse, iar la zidăria de 2 blocuri (fig. 327, a) se aşază la feţe în fiecare al doilea rînd. Aşezarea blocurilor se Legătura la colţul a două zidării pline cu grosimea de trei blocuri.
Legătura la colţul a două zidării cu . Zidărie din goluri, cu grosimea de trei blocuri: blocuri cu goluri ne— gol sau umplutură uşoară. pătrunse. mai poate face ca şi în cazul zidăriei de cărămidă; astfel, la zidăria de 2 blocuri b), blocurile se mai pot aşeza alternativ în lung sau în curmeziş în rîndurile suprapuse, legătura la capete realizîndu-se cu 3/4 blocuri. La zidăria de 3 blocuri , legă­tura se obţine alternînd blocurile în lung şi în curmeziş în rîndurile alăturate. Tot în fig. 326—328 se poate vedea aşezarea blocurilor la colţuri, realizată similar ca la zidăria de cărămidă. Z i dă r i a cu goluri (din blocuri pline). Aceasta are în grosimea ei spaţii goale, care uneori se umplu cu un material uşor Zidăria din blocuri cu goluri. Este alcătuită tot cu respectarea legăturilor obligatorii. Blocurile cu goluri nepă­trunse se aşază cu golurile în josţfig. 330), urmărindu-se ca mor­tarul să nu pătrundă în goluri. în cazul unui pilastru (fig. 331), legătura se obţine folosind şi cărămidă obişnuită; la coifuri (fig. 332) şi încrucişări (fig. 333) legătura se execută după regulile cunoscute, folosind uneori blocuri de completare.Cînd se folosesc blocuri cu goluri deschise, mortarul se asază sub formă de benzi pe muchiile blocului, pentru ca golurile să nu se astupe. Legătura la colţuri se obţine prin alternarea blocurilor în rîndurile alăturate (fig. 334), folosind şi blocuri de colţ 1. în unele cazuri golurile se umplu cu un material uşor (de exemplu zgură) aşezat după zidirea fiecărui rînd, umplerea facîndu-se pînă la circa 1 cm sub faţa lor superioară.

  1. Zidăria din blocuri de cărămizi gata zidite

Aceasta zidărie este alcătuită din blocuri de cîte 300—400 cărămizi zidite dinainte , formînd porţiuni de zidărie de grosimea şi dimensiunile cerute. Blocurile se zidesc în ateliere sau cîădire, apoi sînt ridicate cu macarale şi aşezate direct în zidărie. Acest sistem de prefabricare, folosit pe marile şantiere din U.R.S.S., se aplică la construcţii importante, permitînd să se realizeze o însemnată reducere a timpului de execuţie. ’

Această zidărie va îi descrisă mai departe în subcapitolul C, Elemente de zidărie din prefabricate.

  1. Zidăria din plăci sau panouri prefabricate

In general si această zidărie se execută cu respectarea regulilor de ţesere a rosturilor, zidirea făcîndu-se de obicei cu mortar.

Suirea zidăriei variază în funcţie de felul plăcilor sau din plăci de ipsos. Aceasta este alcă­tuită din plăci de ipsos de diferite tipuri olăci de ipsos cu zgură (scaliola), cu dimensiunile _ 0,495 X

X 0 395 m si grosimea de 6 cm (plăci pline cu şanţuri semicirculaie) sau de 11,5 m

(plăci cu goluri pe direcţia mică şi cu şanţuri semicirculare pe cele două muchii lungi);

— plăci de ipsos cu rumeguş armate cu trestie, cu dimensi­unile 1,495X0,395 m şi grosimea de 9 cm (plăci pline cu şanţuri semicirculare pe muchiile lungi). Plăcile se aşază pe rosturile verticale alternate şi se zidesc cu mortar de var cu ipsos. Zidăria din plăci se leagă cu zi­dăria de cărămidă fie cu şanţuri . Zidărie din plăci de ipsos: de 5 — 6 cm adîncime prevăzute şanţ pentru legătura cu pereţii de din Urmă, fie CU legă cărămida. metalice din oţel rotund de diametru si 20 cm lungime, aşezate la fiecare 2—3 rînduri de plăci. La colţuri, ramificaţii şi intersecţii, legătură se face trecînd alternativ cîte o placa dmtr-o zidărie mtr-alta zidariile de dimensiuni mari se armează cu vergele din oţel rotund cu diametrul de 5 mm introduse în şanţurile plăcilor la fiecare rînd L cînd zidăriile au dimensiuni foarte mari, se întăresc tecîte 3 m cu sttlpi sau grinzi de lemn intre care se executa, zidana. Fixarea plăcilor se mai poate tace eu clame metalice

b) Zidăria din plăci de ciment cu talaş. Aceasta este alcăiuftă din plăci de ciment cu talaş (stabilit) avînd dimensiunile

de 20 x 05 m si grosimea de 2,5; 5; 7,5 cm. Această zidărie este alcătuită în mod obişnuit dintr-un schelet de grinzi- soare de lemn pe care se fixează — pe una sau pe ambele părţi – plăcile aşezate în picioare şi bătute în cuie cu rondele de tabla Pentru evitarea crăpăturilor în tencuială, rosturile dintre placi se acoperă cu fîşii de rabiţ. în mod similar este alcătuita şi zidaria din placi de pluta plăcile avînd dimensiunile de 1,0 X 0,5 m şi grosimi de 1,5—4,5 cm.

c) Zidăria din plăci de stuf (stufit). Aceasta este alcătuită din plăci de trestie presată legată cu agrafe de sirma

galvanizată şi avînd dimensiunile obişnuite de 1,6 m lungime şi 1,2 m lăţime, sau din fîşii cu lungimea variabilă şi lă­ţimea de 1,6 m; grosimea plăcilor este
Zidărie din plăci de ciment cu talaş:

1 — placi de ciment cu talaş;

2 — schelet de lemn; <3 — cuie cu rondele de tablă.de 3,5 şi 5 cm. Alcătuirea acestei zidării este identică cu cea a zidăriei ’din plăci detriment cu talaş.

d) Zidăria din panouri prefabricate. Aceasta este alcătuită din panouri confecţionate din materiale uşoare — la pereţii despărţitori şi din beton — la pereţii principali (portanţi si auto-portanţi) ai clădirilor. La pereţii exteriori, panourile prefa­bricate se confecţionează fie din beton uşor, fie din beton greu combinat cu beton uşor sau cu materiale izolante. Panourile prefabricate sînt prevăzute în mod obişnuit cu lamba si uluc , pentru îmbinare. Ele se zidesc cu mortar, mibi- nîndu-se pe două sau pe patru laturi şi consolidîndu-se la îmbinări sau cu sîmburi de beton armat monolit; de obicei armaturile de legătură se sudează. Panourile se aşază cu sau fără legatura. Panourile mari sînt prevăzute cu golurile necesare, iar uneori pot avea dimensiunile încăperii şi chiar înălţimea

C. ELEMENTE DE ZIDĂRIE DIN PREFABRICATE

Din prefabricate se execută numeroase elemente de construcţie. Aici se vor descrie numai unele elemente întîlnite frecvent, a căror montare o executa şi zidarul: pereţi, buiandrugi, coşuri, planşee.

1, Pereţi din prefabricate

Dm prefabricate .se execută pereţi portanţi şi despărţitori. )pereţii portanţi. Aceştia se execută din blocuri este necesar să se execute la parter un soclu de cărămidă sau piatră de circa 0,35 m, prevăzut cu un material hidrolant Rosturile trebuie să fie bine umplute. Blocurile tiebue sa Le întregi, fără defecte şi nu se pot ciopli decît în anumite cazuii, prefermdu-şe folosirea de blocuri cu forme speciale. Blocurile cu goluri se aşază în stive avînd 4 rînduii înălţime, situate la distanţa de 0,6—0,7 m de perete, între stive, aşezîndu-se cutii cu mortar. Zidirea se face întinzînd fîşii de mortar pe muchiile blocurilor, apoi pe marginile rîndului a, după care se zidesc blocurile cu ambele mîini b. Blocurile mari se pot folosi, în cazul pereţilor portanţi, numai la clădirile cu parter şi cel mult 2 etaje, La subsol nu se admit pereţi din blocuri mari de beton uşor.Pereţii din blocuri mari se leagă obligatoriu prin stîlpi de beton armat la

a — aplicarea mortarului ; b —
zidirea blocurilor.

colţuri şi prin centuri la partea superioară a fiecărui cat, s’au prin piese speciale de legătură.

Montarea acestor pereţi se face cu macarale-iurn; blocurile sînt montate de macara în poziţia definitivă pe pene de lemn aşe­zate în patul de mortar penele se scot după întărirea mortarului. Blocurile se solidarizează turnînd beton în rosturile lor verticale.

Panourile se folosesc uneori şi la pereţii portanţi . Pentru asigurarea rezistenţei necesare, soclul parterului se poate executa din plăci de beton greu. Montarea panourilor se face în general în mod similar ca în cazul blocuiilor mau prefabricate. Solidarizarea lor se face în felul menţionat anterior

b) Pereţii de umplutură şi cei despărţitori. Aceştia se executa din blocuri şi panouri sau plăci, care sînt uşoare, montîndu-se repede şi prezentînd bune calităţi fonoizolante şi termoizolante.

Pereţii despărţitori din blocuri se execută cum s-a arătat, rere/a din plăci trebuie să se fixeze bine de tavane cu pene metalice (la planşeele de beton) sau cu şipci de lemn (la planşeele de lemn). La înălţimi de peste 3,2 m şi lungimi de peste 3,0—6 0 m se iau masuri de rigidizare.orizontale şi cu legătură, la margini toiosindu-se plăci tăiate ia mărimea necesară. Rosturile verticale se umplu cu mortar turnat cu canciocul şi pîlnia. La urmă rosturile se curăţă şi se netezesc. în cazul golurilor de uşi, se execută mai mtn cadrele de lemn necesare, care se contravîntuiesc, dacă este nevoie; plăcile se aşază apoi în raport cu uşile , urmă- ridu-se ca deasupra golului să fie o placă întreagă, iar nu un rost. Plăcile prefabricate se fixează de riglele cadrelor cu cupoane de oţel rotund de 8 mm diametru introduse în rosturile orizontale. Pereţii despărţitori din panouri se execută similar, ridicîndu-se cu macaraua, apoi montîndu-se cu mortar pe pene, care se scot ulterior.

  1. Buiandrugi prefabricaţi

Aceşti buiandrugi se confecţionează în serie, executîndu-se în ateliere sau pe şantier din beton armat turnat în tipare.

Buiandrugii prefabricaţi au forme variate , secţiunile lor fiind cît mai reduse, pentru a fi uşori. Ei se montează deasupra golului, zidindu-se cu mortar de ciment, iar peste ei continuîndu-se zidăria. Rezemarea pe pereţi trebuie să fie de minimum 0,12 m. In fig. 349 se arată montarea buiandrugilor prefabricaţi în cazul golurilor de ferestre cu urechi , a) şi al celor cu cutii pentru rulouri , b).

  1. Coşuri prefabricate

Acestea se execută din tuburi sau blocuri prefabricate din beton cu zgură, din bazalt, deşeuri ceramice etc. Montarea lor se face odată cu executarea zidăriei, legîndu-se cu aceasta şi urmărind să se obţină coşuri avînd secţiunea şi numărul de canale din proiect. Tuburile se îmbină cu mortar. Exemple de coşuri prefabricate se arată în fig. 350; în cazul prefabricatelor cu găuri b, care sînt uşoare şi bune izolante termic, coşurile rămîn la faţa pereţilor, iar pe feţele fără găuri, izolarea termică se realizează cu cărămizi găurite aşezate alternativ la feţele pereţilor.

  1. Planşee prefabricate

Planşeele prefabricate sînt variate ca forme şi dimensiuni. Un caz curent îl constituie planşeele cu grinzi de beton armat şi corpuri de umplutură din beton uşor sau ceramice . Ridicarea grin­zilor şi a corpurilor de Umplutură se face cu maca­raua, de care se agaţă fi grinzile —- prevăzute cu pianşeu prefabricat din grinzi urechi de agaţâre, fie de beton armat şi corpuri de umplutură,conteinerele în care se aşază blocurile . Grinzile se montează pe pereţi, legîn­du-se de centuri; între grinzi se zidesc cu mortar corpurile de umplutură Un alt sistem de planşeu prefabricat care se introduce tot mai mult la clădirile de locuit este acela alcătuit din fîşii prefabricate de beton armat, cu goluri Un alt sistem este acela format din panouri (plăci) prefabricate de beton armat rezemate de grinzi prefabricate.

ZIDĂRIA MIXTĂ

  1. CLASIFICARE

Zidăria mixtă este alcătuită prin combinarea mai multor mate­riale de zidărie; zidăria obţinută astfel prezintă o serie de avantaje în ce priveşte rezistenţa, proprietăţile termice, aspectul etc.

După materialele care se combină, zidăria mixtă se clasifică astfel:

— zidărie mixtă de cărămidă şi beton

— zidărie mixtă de piatră şi beton

— zidărie mixtă de piatră şi cărămidă

— zidărie mixtă de cărămidă cu piatră şi beton

— zidărie mixtă de cărămidă şi prefabricate

— zidărie mixtă de cărămidă cu prefabricate şi beton

— zidărie armată , alcătuită din zidărie de cărămidă şi oţel-beton sau sîrmă de oţel.

După modul cum se face combinarea materialelor, zidăria mixtă se clasifică astfel:

— zidărie mixtă in adîncime, la care materialele de constructii se combină cu legătură în grosimea zidăriei;.

— zidărie mixtă la suprafaţă, la care materialele se combină cu legătură numai la faţa zidăriei rezultate.


Кирпич М100

BKS 25

  • interior
  • exterior
  • Euroclasa A1
  • Porotherm
Кирпич М100

Caramida Cemacon Evoceramic 29

  • interior
  • exterior
  • Euroclasa A1
  • Porotherm
Кирпич М100

Caramida М175

  • interior
  • exterior
  • Euroclasa A1
  • Porotherm